Vasile Căpăţână, reîntregitorul de neam
La 28 mai curent aveam să ne convingem încă o dată ce înseamnă adevărata dragoste de pământul unde te-ai născut, de ce are el mai frumos – sufletul: în localul Uniunii Scriitorilor, a avut loc Gala Colecţiei de poezie Ideal-2009, inaugurată de poetul Vasile Căpăţână, stabilit la Bucureşti. Manifestarea, cu genericul Unitatea culturii româneşti, a demarat cu un vernisaj de pictură, sculptură şi tapiserie ale autorilor: Neculai Hilohi, Ion Hultoană, Constantin Sinescu, Grigore Sultan, Elvira Cemortan, Natalia Nîş,Vasile Căpăţână, Vitalie Hristov ş.a.
Acad. Mihai Cimpoi, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a subliniat că în cadrul acţiunii de astăzi se interferează pictura şi poezia, şi-a exprimat bucuria pentru colegul Vasile Căpăţână, care ne oferă o surpriză deosebită lansând colecţia Ideal, 101 poeme interesantă prin conceptul ei, unde prioritari (90 la sută) sunt autorii din Basarabia.
Editorul, poetul, artist-fotograf şi artist-plastic, coordonatorul colecţiei şi organizatorul expoziţiei Vasile Căpăţână, prezentând vernisajul expoziţiei internaţionale de artă plastică, care a îmbinat pictura, tapiseria şi alte genuri atât ale unor autori români de pe cele două maluri de Prut, cât şi ale unor autori din Turcia şi Ucraina, a remarcat lucrările unui sculptor valoros de la Bucureşti - Constantin Sinescu, pictura lui Ioan Hultoană, Elvira Cemortan, Natalia Procop, Iraida Ciobanu, Elena Miliuşkina, Vasile Cojocaru, Mezakir Abşar şi Galina Eghen din Turcia.
Criticul de artă Tudor Braga, dezvăluind că a avut o revelaţie când a aflat că Vasile Căpăţână se produce şi în calitate de artist plastic (a avut o expoziţie personală la Centrul Expoziţional Brâncuşi), a observat că în lucrările plasticienilor etalaţi aici - nume de referinţă - este prezentă arta contemporană de ultima oră.
Radu George Serafim din Bucureşti, realizatorul emisiunii „Lecţia de cultură” la TVR Cultural, dr. în ştiinţe, poet, a specificat: „Artistul este oglinda unor realităţi fie peisagistice, fie conceptuale, fie sentimentale, oglindă în care ne putem regăsi, putem să rezonăm la ceea ce vedem sau ne putem pierde în ea, narcisiac, şi aici sunt câteva lucrări care ne îndeamnă la aşa ceva”. Distinsul oaspete a mai opinat despre cum un anume loc, un anume spaţiu geografic, istoric, social, un anume conglomerat cultural poate să marcheze formulele de expresie ale unor artişti; despre faptul că, în ultimă instanţă, interculturalitate înseamnă o anume pierdere de identitate, dar că în această expoziţie a găsit multiculturalismul, ceea ce presupune o separaţie şi, totodată, o asumare a unor spaţii culturale, a unor concepţii şi formule diferite prin care bănuieşte că au trecut artiştii aici de faţă. „Aş fi foarte bucuros să pot prezenta o aşa expoziţie într-una din ediţiile viitoare ale lecţiilor mele de pictură” – a dezvăluit distinsul oaspete.
În Sala Mare a US, actriţa Mariana Bahnaru, pe post de moderator, a prezentat spectatorilor, mulţi prin simţirile alese, cele şaisprezece volume de poezie apărute la Ed. Biodova (Bucureşti), tot mai mult cunoscută nouă expuse pe un stand de pe scenă. Distinsa actriţă a mai recitat cu mult har din creaţia lui Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Arcadie Suceveanu, Leonida Lari…
Acad. Mihai Cimpoi a specificat că meritul cel mai de seamă al colecţiei Ideal este de a ne face cunoscuţi mai bine în Ţară, de a susţine dialogul valoric general-românesc şi cel general-european; că identitatea noastră nu se pierde, chiar intră în dialog firesc cu alte identităţi. Distinsul istoric literar, care a scris şi o carte pe această temă, a citit mulţi filozofi, poeţi, sociologi care (după cum a accentuat distinsul istoric literar) vorbesc nu despre o pierdere de identitate, ci despre un dialog dintre identităţi sub egida acelui unu multiplu de care vorbea marele nostru cărturar Noica în modelul cultural european. „Vasile Căpăţână face într-adevăr nişte fapte de cultură deosebite la concret şi, în afară de această colecţie, i-a mai editat pe Andrei Ciurunga, pe Ion Vatamanu, şi alte cărţi. Colecţia include şi antologia: “101 epigramişti români”. Distinsul academician a mai spus că Vasile Căpăţână este şi un poet important cu o sensibilitate lirică fină, şi un coordonator, un editor şi, împreună cu consoarta sa, doamna Domnica, face mult şi pentru sănătate. „Vasile Căpăţână a fost prezent şi în procesul nostru de renaştere naţională, ne pare bine că ne promovează, a venit şi cu o echipă distinsă de la Bucureşti. Şi meritul lui este cu atât mai mare, că şi în aceste condiţii de criză financiară editează carte” – a încheiat M. Cimpoi.
Vasile Căpăţână, anunţând că seara îi este dedicată poetului Ion Vatamanu, a destăinuit: “Cu doi ani în urmă am înfiinţat cenaclul literar-artistic Ideal în memoria poetului, anul trecut am organizat Asociaţia Culturală Română Ideal, care promovează valorile culturale atât din ţară cât şi din afară: literatura, arta plastică, muzica, teatru, cinematografia. Am ales Ideal, pentru că conţine idealul de a comunica, de a putea să ne înţelegem şi, de ce nu, de a ne reîntregi. La Bucureşti am numit această gală seară de reîntregire naţională. Şi continuăm prin acest vernisaj: au avut loc expoziţii la Bucureşti, în Ungaria, vor avea loc în Polonia - căutăm acest dialog.
Avem un colegiu de redacţie minunat: academicienii Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, cunoscutul poet Radu Cârneci, iar selecţia este făcută de autori. Vrem să traducem aceste lucrări ca poezia română să fie cunoscută în lume. Mulţumesc revistei “Literatura şi arta”, redactorului-şef, scriitorului Nicolae Dabija, pentru cele două pagini extraordinare”.
Poetul George Călin, preşedinte al Societăţii Culturale Apolon, coordonator al ediţiei împreună cu Vasile Căpăţână, după ce l-a prezentat pe prozatorul Cristian Ionescu a citit şi două frumoase poeme. “În cartea de onoare a societăţii Vasile Căpăţână a scris un… contract de schimb cultural dintre România şi Moldova, care a dus la prietenia noastră, a dus la realizarea pe care o vedeţi aici şi sper că ediţia va continua” – a spus G. Călin.
Arcadie Suceveanu, amintind de antologia poeziei basarabene, alcătuită, în1988, de Ioan Alexandru, a spus că în Ţară Basarabia nu a fost descoperită nici după 20 de ani. „Ne cunoaştem foarte puţin unii pe alţii, la Bucureşti sunt cunoscuţi doar vreo 7 poeţi. Colecţia de poezie Ideal vine să suplinească acest gol care trebuie completat” - a insistat poetul.
Nicolae Dabija şi-a exprimat convingerea că Republica Moldova este unicul loc din lume unde a existat în 1988 -’89 o revoluţie făcută de poeţi şi poezie: „Vă aduceţi aminte acele săli arhipline când se citeau versuri de pe scenă? În luna mai, 1989 am participat, împreună cu câţiva poeţi, la o serată de poezie de la Teatrul de Vară, unde au participat peste 10. 000 de amatori de poezie. Primeam scrisorele din sală, şi ne rugau: citiţi mai multe versuri, vorbiţi mai puţin. Cărţile de poezie în Basarabia au avut tiraje şi de 100. 000 de exemplare. Aş vrea foarte mult să revină poezia la locul ei din capul mesei. Dragă Vasile Căpăţână, îţi mulţumim pentru ceea ce faci tu la Bucureşti, pentru că, cu adevărat, Basarabia poeziei încă urmează să fie redescoperită, şi iată tu ai scos în lume poezia noastră. Citind această antologie am tras concluzia că Basarabia, la multe capitole, Basarabia are un cuvânt greu de spus. Această colecţie ar trebui să ajungă în toate bibliotecile din România, şi poate împreună cu Mihai Cimpoi, cu Ambasada României să facem nişte demersuri la Ministerul Culturii din România, ca aceste cărţi să apară într-un tiraj mare. Noi putem reconstitui România Mare a poeziei, lucru pe care tu l-ai început”.
Dr. Radu Gheorghe Serafim a dat citire catrenului „Cavaler al Unirii”, dedicat lui Grigore Vieru, precizând: „Un titlu este un bun patrimonial şi consider că l-a lăsat moştenire tuturor poeţilor care au lăcrimat alături de el, sunt alături de el, pentru că un Poet trăieşte veşnic”.
Valeriu Matei, mulţumind editorilor, a insistat că noi am avut norocul să-i citim dar şi să-i edităm pe Nae Ionescu, pe Noica, pe Mircea Vulcănescu, au apărut şi multe alte lucruri fundamentale. Pentru că – a mai spus distinsul poet - una este fanfaronada pe malurile Dâmboviţei şi alta-i să te mişti printre gloanţe în Basarabia, sau să zbori printre cuţite.
Au mai citit din poezia proprie: Anatol Ciocanu, subsemnata, Victoria Milescu, Renata Verejanu, Vlad Zbârciog; actorul Andrei Soţchi a citit două poeme de Ion Hadârcă.
Au evoluat interpreţii: Diana Onofrei - muzică populară şi muzică uşoară, Iurie Andronic - muzică folk, Iulian Caranfil - muzică uşoară, cantautorul Alexandru Cazacu.
Cunoscuta actriţă Ninela Caranfil a adus în scenă sufletul poeziei lui Grigore Vieru.
Elena Vatamanu, care a dezvăluit că atât de prompt, precum au apărut publicaţiile Domniei Sale în revista „Literatura şi arta”, n-a apărut la noi în Moldova niciodată, a observat că deşi poezia mai este şi azi în lista neagră, s-a făcut un prim pas bun.
Vasile Căpăţână a specificat că banii pentru editare sunt din buzunarul familiei şi de la cititori, şi a oferit colecţia Ideal Muzeului Literaturii Române „Mihail Cogălniceanu”, înmânând-o directorului acestuia, Valeriu Nazar, care a accentuat că Vasile Căpăţână face un lucru extraordinar.
Acad. Mihai Cimpoi, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a subliniat că în cadrul acţiunii de astăzi se interferează pictura şi poezia, şi-a exprimat bucuria pentru colegul Vasile Căpăţână, care ne oferă o surpriză deosebită lansând colecţia Ideal, 101 poeme interesantă prin conceptul ei, unde prioritari (90 la sută) sunt autorii din Basarabia.
Editorul, poetul, artist-fotograf şi artist-plastic, coordonatorul colecţiei şi organizatorul expoziţiei Vasile Căpăţână, prezentând vernisajul expoziţiei internaţionale de artă plastică, care a îmbinat pictura, tapiseria şi alte genuri atât ale unor autori români de pe cele două maluri de Prut, cât şi ale unor autori din Turcia şi Ucraina, a remarcat lucrările unui sculptor valoros de la Bucureşti - Constantin Sinescu, pictura lui Ioan Hultoană, Elvira Cemortan, Natalia Procop, Iraida Ciobanu, Elena Miliuşkina, Vasile Cojocaru, Mezakir Abşar şi Galina Eghen din Turcia.
Criticul de artă Tudor Braga, dezvăluind că a avut o revelaţie când a aflat că Vasile Căpăţână se produce şi în calitate de artist plastic (a avut o expoziţie personală la Centrul Expoziţional Brâncuşi), a observat că în lucrările plasticienilor etalaţi aici - nume de referinţă - este prezentă arta contemporană de ultima oră.
Radu George Serafim din Bucureşti, realizatorul emisiunii „Lecţia de cultură” la TVR Cultural, dr. în ştiinţe, poet, a specificat: „Artistul este oglinda unor realităţi fie peisagistice, fie conceptuale, fie sentimentale, oglindă în care ne putem regăsi, putem să rezonăm la ceea ce vedem sau ne putem pierde în ea, narcisiac, şi aici sunt câteva lucrări care ne îndeamnă la aşa ceva”. Distinsul oaspete a mai opinat despre cum un anume loc, un anume spaţiu geografic, istoric, social, un anume conglomerat cultural poate să marcheze formulele de expresie ale unor artişti; despre faptul că, în ultimă instanţă, interculturalitate înseamnă o anume pierdere de identitate, dar că în această expoziţie a găsit multiculturalismul, ceea ce presupune o separaţie şi, totodată, o asumare a unor spaţii culturale, a unor concepţii şi formule diferite prin care bănuieşte că au trecut artiştii aici de faţă. „Aş fi foarte bucuros să pot prezenta o aşa expoziţie într-una din ediţiile viitoare ale lecţiilor mele de pictură” – a dezvăluit distinsul oaspete.
În Sala Mare a US, actriţa Mariana Bahnaru, pe post de moderator, a prezentat spectatorilor, mulţi prin simţirile alese, cele şaisprezece volume de poezie apărute la Ed. Biodova (Bucureşti), tot mai mult cunoscută nouă expuse pe un stand de pe scenă. Distinsa actriţă a mai recitat cu mult har din creaţia lui Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Arcadie Suceveanu, Leonida Lari…
Acad. Mihai Cimpoi a specificat că meritul cel mai de seamă al colecţiei Ideal este de a ne face cunoscuţi mai bine în Ţară, de a susţine dialogul valoric general-românesc şi cel general-european; că identitatea noastră nu se pierde, chiar intră în dialog firesc cu alte identităţi. Distinsul istoric literar, care a scris şi o carte pe această temă, a citit mulţi filozofi, poeţi, sociologi care (după cum a accentuat distinsul istoric literar) vorbesc nu despre o pierdere de identitate, ci despre un dialog dintre identităţi sub egida acelui unu multiplu de care vorbea marele nostru cărturar Noica în modelul cultural european. „Vasile Căpăţână face într-adevăr nişte fapte de cultură deosebite la concret şi, în afară de această colecţie, i-a mai editat pe Andrei Ciurunga, pe Ion Vatamanu, şi alte cărţi. Colecţia include şi antologia: “101 epigramişti români”. Distinsul academician a mai spus că Vasile Căpăţână este şi un poet important cu o sensibilitate lirică fină, şi un coordonator, un editor şi, împreună cu consoarta sa, doamna Domnica, face mult şi pentru sănătate. „Vasile Căpăţână a fost prezent şi în procesul nostru de renaştere naţională, ne pare bine că ne promovează, a venit şi cu o echipă distinsă de la Bucureşti. Şi meritul lui este cu atât mai mare, că şi în aceste condiţii de criză financiară editează carte” – a încheiat M. Cimpoi.
Vasile Căpăţână, anunţând că seara îi este dedicată poetului Ion Vatamanu, a destăinuit: “Cu doi ani în urmă am înfiinţat cenaclul literar-artistic Ideal în memoria poetului, anul trecut am organizat Asociaţia Culturală Română Ideal, care promovează valorile culturale atât din ţară cât şi din afară: literatura, arta plastică, muzica, teatru, cinematografia. Am ales Ideal, pentru că conţine idealul de a comunica, de a putea să ne înţelegem şi, de ce nu, de a ne reîntregi. La Bucureşti am numit această gală seară de reîntregire naţională. Şi continuăm prin acest vernisaj: au avut loc expoziţii la Bucureşti, în Ungaria, vor avea loc în Polonia - căutăm acest dialog.
Avem un colegiu de redacţie minunat: academicienii Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, cunoscutul poet Radu Cârneci, iar selecţia este făcută de autori. Vrem să traducem aceste lucrări ca poezia română să fie cunoscută în lume. Mulţumesc revistei “Literatura şi arta”, redactorului-şef, scriitorului Nicolae Dabija, pentru cele două pagini extraordinare”.
Poetul George Călin, preşedinte al Societăţii Culturale Apolon, coordonator al ediţiei împreună cu Vasile Căpăţână, după ce l-a prezentat pe prozatorul Cristian Ionescu a citit şi două frumoase poeme. “În cartea de onoare a societăţii Vasile Căpăţână a scris un… contract de schimb cultural dintre România şi Moldova, care a dus la prietenia noastră, a dus la realizarea pe care o vedeţi aici şi sper că ediţia va continua” – a spus G. Călin.
Arcadie Suceveanu, amintind de antologia poeziei basarabene, alcătuită, în1988, de Ioan Alexandru, a spus că în Ţară Basarabia nu a fost descoperită nici după 20 de ani. „Ne cunoaştem foarte puţin unii pe alţii, la Bucureşti sunt cunoscuţi doar vreo 7 poeţi. Colecţia de poezie Ideal vine să suplinească acest gol care trebuie completat” - a insistat poetul.
Nicolae Dabija şi-a exprimat convingerea că Republica Moldova este unicul loc din lume unde a existat în 1988 -’89 o revoluţie făcută de poeţi şi poezie: „Vă aduceţi aminte acele săli arhipline când se citeau versuri de pe scenă? În luna mai, 1989 am participat, împreună cu câţiva poeţi, la o serată de poezie de la Teatrul de Vară, unde au participat peste 10. 000 de amatori de poezie. Primeam scrisorele din sală, şi ne rugau: citiţi mai multe versuri, vorbiţi mai puţin. Cărţile de poezie în Basarabia au avut tiraje şi de 100. 000 de exemplare. Aş vrea foarte mult să revină poezia la locul ei din capul mesei. Dragă Vasile Căpăţână, îţi mulţumim pentru ceea ce faci tu la Bucureşti, pentru că, cu adevărat, Basarabia poeziei încă urmează să fie redescoperită, şi iată tu ai scos în lume poezia noastră. Citind această antologie am tras concluzia că Basarabia, la multe capitole, Basarabia are un cuvânt greu de spus. Această colecţie ar trebui să ajungă în toate bibliotecile din România, şi poate împreună cu Mihai Cimpoi, cu Ambasada României să facem nişte demersuri la Ministerul Culturii din România, ca aceste cărţi să apară într-un tiraj mare. Noi putem reconstitui România Mare a poeziei, lucru pe care tu l-ai început”.
Dr. Radu Gheorghe Serafim a dat citire catrenului „Cavaler al Unirii”, dedicat lui Grigore Vieru, precizând: „Un titlu este un bun patrimonial şi consider că l-a lăsat moştenire tuturor poeţilor care au lăcrimat alături de el, sunt alături de el, pentru că un Poet trăieşte veşnic”.
Valeriu Matei, mulţumind editorilor, a insistat că noi am avut norocul să-i citim dar şi să-i edităm pe Nae Ionescu, pe Noica, pe Mircea Vulcănescu, au apărut şi multe alte lucruri fundamentale. Pentru că – a mai spus distinsul poet - una este fanfaronada pe malurile Dâmboviţei şi alta-i să te mişti printre gloanţe în Basarabia, sau să zbori printre cuţite.
Au mai citit din poezia proprie: Anatol Ciocanu, subsemnata, Victoria Milescu, Renata Verejanu, Vlad Zbârciog; actorul Andrei Soţchi a citit două poeme de Ion Hadârcă.
Au evoluat interpreţii: Diana Onofrei - muzică populară şi muzică uşoară, Iurie Andronic - muzică folk, Iulian Caranfil - muzică uşoară, cantautorul Alexandru Cazacu.
Cunoscuta actriţă Ninela Caranfil a adus în scenă sufletul poeziei lui Grigore Vieru.
Elena Vatamanu, care a dezvăluit că atât de prompt, precum au apărut publicaţiile Domniei Sale în revista „Literatura şi arta”, n-a apărut la noi în Moldova niciodată, a observat că deşi poezia mai este şi azi în lista neagră, s-a făcut un prim pas bun.
Vasile Căpăţână a specificat că banii pentru editare sunt din buzunarul familiei şi de la cititori, şi a oferit colecţia Ideal Muzeului Literaturii Române „Mihail Cogălniceanu”, înmânând-o directorului acestuia, Valeriu Nazar, care a accentuat că Vasile Căpăţână face un lucru extraordinar.
Nina JOSU
Комментариев нет:
Отправить комментарий